Floresti.

Ignatul - de la mit la sincretism religios

Ignatul - de la mit la sincretism religios
Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul

In fiecare an, la 20 decembrie, in preajma solstitiului de iarna, Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Mucenic Ignatie Teoforul. In credinta populara a romanilor, sarbatoarea este cunoscuta si sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, fiind cunoscuta ca ziua sacrificiului ritualic al porcului, dar si a purificarii. De aceasta data sunt legate o serie de mituri, credinte, obiceiuri si traditii populare romanesti.

Originile sarbatorii
Folcloristul Petru Caraman considera ca obiceiul taierii porcului din ziua de Ignat isi afla radacinile in traditiile antichitatii romane. Lumea romana practica acest sacrificiu la Saturnalii, intre 17 si 30 decembrie, consacrandu-l lui Saturn, la origine, zeu al semanaturilor. Porcul era socotit ca intruchipare a acestei divinitati, a carei moarte si reinviere se consuma la cumpana dintre anul vechi si anul nou.
Cu toate ca exista mai multe versiuni privind radacinile si traditiile culturale ale sarbatorii Ignatul porcilor, cea mai credibila este aceea a amestecului dintre mitologia Greciei antice si credinta populara romaneasca, avand legatura si cu formele precrestine de cult al soarelui, numele derivand din latinescul ignis care inseamna foc.
Credinta ca sangele scurs la sacrificial porcului putea spala crimele sau nelegiuirile oamenilor, oricat de mari ar fi fost acestea o intalnim atat la romani, cat si in mitologia greaca. Astfel, Medeea, magiciana vestita, fiica lui Acetes, regele din Colchis, este izbavita de pacatul fratricidului prin ritualul sacrificial al unui purcel de lapte facut de catre matusa ei, Circe. De asemenea, Oreste, fiul lui Agamemnon si al Clytaemnestrei, este purificat de pacatul matricidului prin sacrificiul expiator al unui porc savarsit de una dintre cele mai mari divinitati ale mitologiei grecesti, Apollo.
Cu timpul, prin amestecul culturilor, credintelor, obiceiurilor si traditiilor romanilor cu cele ale mitologiei grecesti, dar si cu cele romane a rezultat o versiune romaneasca autentica a sarbatorii cu denumirea de Ignatul porcilor.
In sensul credintei crestine ortodoxe, data de 20 decembrie inseamna si Inaintea-praznuirii Domnului.
Simbolurile Ignatului
Printre simbolurile sarbatorii Ignatul porcilor se pot enumera: colectarea sangelui negru, parlitul porcului, tamaierea acestuia, transarea si pomana porcului. Simbolul suprem al sarbatorii este legat de ritualul sacrificial al porcului, acesta avand la baza si o legenda interesanta. Se spune ca in noaptea Ignatului, porcii viseaza ca vor fi taiati.

Legenda Ignatului
Ignat, gospodar de frunte in satul lui, se spune ca si-a omorat tatal, insa nu pentru ca a fost indemnat de diavol, ci aparent din greseala: "Ignat impreuna cu tatal sau, s-au apucat sa taie si ei porcul. Cand a vrut Ignat sa dea cu securea in capul porcului, nimereste pe tatal sau si-l omoara! El, ce sa faca? L-a omorat, l-a omorat!... Incepe a se vaieta ca a gresit de si-a omorat tatal?!"
Aceasta greseala este de fapt cea care a dat voie manifestarii unui nou si puternic ritual de sacrificare, practicat in pragul de innoire a timpului, inainte de Craciun. Moartea parintelui este cea care regenereaza lumea, care forteaza trecerea spre regimul innoit de existenta. Cu toate ca el este cel care executa sacrificiul, Ignat-omul nu are indreptatirea de a fi autorul acestei renasteri prin jertfa, ci este numai unealta unei instante supra-umane. De atunci, ziua aceasta a ramas statornicita obiceiului sacrificiului ritualic al porcului.
Obiceiuri si superstitii
In viziune conceptiei folclorului romanesc, singura activitate permisa in aceasta zi este taierea porcului. Femeile insarcinate, de teama de a nu naste copii cu infirmitati, respectau cu strictete interdictia de a lucra. Persoanele care lucrau in aceasta zi, erau pedepsite de cea care patrona ziua: Inatoarea - o femeie batrana, lacoma si urata. Potrivit credintei populare, ea le ispiteste pe femei sa lucreze, dupa care le opareste.
La taierea porcului nu trebuie sa stea nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt milosi din fire, deoarece se crede ca porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va mai fi buna. Cel ce taie porcul, nu trebuie sa stranga din dinti, ca sa nu iasa carnea porcului tare si sa fiarba cu greutate.
In credinta populara, se crede ca diferite organe ale porcului sau parti din carnea acestuia pot fi folosite ca remedii in tratarea diferitelor boli ale oamenilor sau animalelor. Astfel, untura de porc negru este buna pentru dureri musculare si articulatii, sangele porcului amestecat cu mei se dadea la copiii care se speriau sau aveau guturai, cu parul de porc se afumau copiii care erau deocheati. Despre ficatul porcului se spune ca este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mancare, in timp ce, coada porcului este indicata pentru copiii care se scapa pe ei noaptea.
Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred ca pot cunoaste daca in viitor nevestele lor vor naste fete ori baieti, dupa cum se arata o bucata de carne asezata in osanza. Daca in inima porcului se va gasi mult sange inchegat, acesta era semn ca stapanul va avea noroc de multi bani. Splina porcului este cea care descopera durata iernii: daca splina este groasa in capat, e semn ca vom avea o iarna grea, cu multa zapada, insa, daca este subtire, iarna va fi saraca in omat, iar anul nou nu va fi imbelsugat.
De asemenea, sangele scurs dupa sacrificiu nu trebuie risipit. Mai mult, daca porcul era negru, tot sangele i se strangea intr-un vas, amestecat cu mei, pentru a fi folosit in restul anului la descantat.
Prin unele sate din jud. Dolj, porcii se taie de cu noapte, asa ca pana la ziua, totul sa fie gata. Cand injunghie porcul, cel care-l taie, ca si cei dimprejur, isi fac cruce cu sange, ca sa fie sanatosi si rosii in obraz peste an, zicand: "La anul si la multi ani cu sanatate!".
In zona de sud-est a tarii, dupa ce-i taie picioarele, si i le aseaza pe pantece, i se face porcului la ceafa, in dreptul sirei spinarii, o taietura in forma de cruce pe care altul o presara cu sare urand celor de fata: "Sa-l mancati sanatosi!", iar dupa ce se termina de transat carnea, gospodina casei invita pe toata lumea la pomana porcului.
Va invit pe toti la pomana porcului si sa aveti sanatate!
Comandor (r.)
Stefan Popa
Floresti

Alte stiri

adauga si tu
Regele si Ostirea!Regele si Ostirea!

In fiecare an, la 25 octombrie, romanii au fericitul prilej de a sarbatori doua evenimente mari:... citeste mai mult

Aurel Vlaicu, eroul aeronauticii romanesti, comemorat la FlorestiAurel Vlaicu, eroul aeronauticii romanesti, comemorat la Floresti

"Eu vreau sa zbor!" Sub acest generic, in data de 25 septembrie, a avut loc o dubla manifestare:... citeste mai mult

Inaltarea sau IspasulInaltarea sau Ispasul

Inaltarea la Ceruri a lui Iisus Hristos este una dintre cele mai vechi si mai mari sarbatori... citeste mai mult

EROULEROUL

Pe 13 iunie Biserica, Armata si alte institutii ale statului comemoreaza, in mod oficial, Ziua... citeste mai mult

toate stirile
FlorestiIntra acum!

Poze din Floresti

Trimite pe mail acum!
Nu exista comentarii postate de utilizatori.